I

Inteligența artificială și impactul ei asupra universului medical

Ieri am asistat la o prezentare susținută de Dr Philippe Denormandie și Karl Neubergercare temă principală fiind inteligență arficiala. Discuția plecă de la ideea că domeniul medical are o întârziere de 7-10 ani față de domeniul bancar sau industrial în ceea ce privește aplicabilitatea inteligenței artificiale; adevărată inovație în lumea actuală fiind capacitatea de a crea un algoritm ce are că scop învățarea unui proces.

Câteva idei succinte în ceea ce privește aplicabilitatea inteligenței artificiale în medicină:

  • pentru a oferi un sprijin medicului în diagnosticarea sau alegerea unui tratament.
    De altfel, din 2015 Google a creat o bază de date care stochează imagini radiologice (radiografii, CT-uri…) pe care le asociază cu diferite patologii, prevăzându-se că la un moment dat această bibliotecă de imagini să poată fi folosită pentru a diagnostica diferite afecțiuni în mod instant. O aplicabilitate similară o astfel de bază de date și-ar găsi-o în dermatologie.
  • s-a observat că pacienții se exprimă mai bine în scris și de multe ori când se prezintă în față medicului sunt blocați de emoții (oralitatea este castratoare).
    Inteligență artificială ar putea propune pacienților o posibilitate de a-și rezumă eficient ideile. De exemplu un program unde motivul spitalizării sau consultației să fie clar enunțat de către pacient.
  • IA are o aplicabilitate importantă în cercetarea medicală și mai ales în analiză semantica.
    S-a plecat de la ideea că un calculator poate cîți, interpretă și face analogii în câteva minute la peste 20.000 articole în timp ce un doctor la doar 200 articole pe an. Putem extrage informații din dosare prin analiză semantica și putem astfel organiza datele. Se pot reluă studii clinice care au eșuat, reluarea pe subgrupuri de pacienți în vederea identificării celor care au beneficiat de un tratament.
  • Optimizarea organizării sistemului de sănătate în vederea fluidizării lui.
  • Punerea accentului pe medicină preventivă mai mult decât pe medicină curativa.
  • folosirea IA pentru organizarea timpului într-o instituție medicală. Ținând cont de faptul că într-un spital se pot întâmplă erori datorită situațiilor neprevăzute sau datorită organizării (brancardierul care nu se prezintă la timp pentru a recupera un pacient și decalează astfel întreagă activitate dintr-un serviciu, asistentă care nu organizează bine timpul în vederea efectuării bilanțurilor, examenele care nu sunt prevăzute din avans) inteligență artificială propune un mod de programare eficient a timpului pentru otpimizarea activității.
  • un exemplu clar ar fi un algoritm de detecție a limfedemului care s-a conceput și aplicat pentru pacienți operați de cancer de sân (un sistem de măsurători care putea prevedea când pacientul trebuie să se prezinte la doctor pentru că prezența un risc).
    De asemenea s-a conceput și un program pentru reluarea activității unui pacient cu limfedem (dat fiind că nu există nicio formare legată de ce activități pot fi făcute de un pacient care prezintă limfedem sau ce activități ar trebui evitate). Se dorește realizarea unui algoritm asemantor pentru cei care prezintă un risc de decompensare a unei insuficiente cardiace (monitorizarea greutății, tensiunii, diurezei, frecvenței, diametrului gambelor etc toate aceste date coroborate când depășesc anumiți parametri vor trimite un semnal de alarmă mediciului pentru a putea preveni și nu trata o posibilă decompensare). Cu ajutorul IA s-a studiat și profilul pacienților care ajung la urgente cu pneumonii. Analizând datele de la urgente din Franța, s-a ajuns la concluzia că în special pacientul astmatic ajunge cel mai frecvent într-o astfel de situație.
  • IA poate fi folosită pentru a demară platforme de simulare. În viitor orice universitate va trebui să aibă un laborator de simulare și se prevede că medicii nu vor putea practică anumite gesturi decât după ce dovedesc că au dobândit deja abilitățile practice într-un astfel de laborator. De asemenea poate fi utilă în verificarea calității interpretării unui studiu.

Prezentarea s-a încheiat într-o manieră care lasă loc fiecăruia de interpretare filozofică. Cei 2 prezentatori își propuneau să schimbe viitorul, nu să-l prevadă.

Putem oare schimba ceva ce nu există încă? Putem influența viitorul sau el este deja scris și nu poate fi evitat?

(Sursa foto: Adobe Stock)

Sharing is caring!

CategoriiFără categorie

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *